Desi niciodata nu am simtit nevoia sa scriu inspirata de tine se pare ca a venit si momentul asta, din pacate, este mai mult un mod negativ de a ma inspira. M-ai ranit atat de mult, de fapt prostia din capul meu a capatat o forma, cand mi-am dat seama ca ceea ce imi faci tu, am facut si eu altora si doamne cat ma doare si doamne simt ca raman fara lacrimi, la fel de nepasatoare am fost si eu, tot la fel de indiferenta, nici mie nu mi-a pasat, am ranit, am calcat pe sufletele lor fara sa tin cont de nimic. Iar acum platesc… Si ma gandesc ca plata e prea mare, dar poate nici eu nu merit, asa cum n-au meritat pe deplin nici cei care imi faceau jocurile.
