Cand lumea te paraseste

2 Replies

Personale

Am avut in viata mea anumite fiinte, care m-au parasit tocmai atunci cand aveam cea mai mare nevoie de ele. Am rasuflat cu o mare greutate in suflet, dar nu aveam ce sa schimb decat sa privesc cum pasii lor se indreptau spre usa. Majoritatea mi-au fost prieteni, cel putin asa credeam. Alteori, am simtit ca se termina lumea si am avut tendinta sa alerg dupa ei, sa ii iau in brate si sa nu le mai dau drumul dar de data aceasta parca plecarea lor imi era destinata.

I-am lasat totusi sa plece, sperand ca intr-o zi va veni si acel cineva care va alege sa ramana impreuna cu mine. A venit si ziua in care acel el a aparut in viata mea. Dupa un timp a ales sa plece ca toti prietenii mei de altfel. Numai ca  de data aceasta a durut mai mult ca niciodata. Stiu doar ca eu am ceva ce nimeni nu are, am pierdut tot timpul averi pamanesti, am pierdut oameni frumosi, dar majoritatea m-au parasit ei fara sa ii parasesc eu, si a durut, dar daca m-a durut atat de mult pentru niste oameni oarecare, oare cum ar fi sa ma paraseasca Dumnezeu? Nici nu vreau sa-mi imaginez.

Orice ai pierde pe lumea asta, nimic nu este mai important decat dragostea Lui Dumnezeu. Nu sunt o credincioasa convinsa, nu sunt tipul de femeie care sa alerge dupa anumite religii, dar imi place sa stiu ca Dumnezeu ma iubeste si El a fost tot timpul acolo pentru mine. Si cat timp El ma iubeste, am inceput sa nu mai sufar dupa oamenii care m-au parasit fara nicio explicatie. Pentru ca daca eram importanta pentru ei, cu siguranta nu m-ar fi uitat doar pentru ca si-au facut intre timp alti prieteni.

Prietenii sau oameni care ma voiau in jurul lor, nu ar fi plecat asa pe nepusa masa!

Comentarii

Comentarii

Author: Aniela Deby

2 comments

Vreau să știu părerea ta

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.