Viața în UK pentru cei din România la prima vedere pare a fi ușoară. Salarii mari, câini care se plimba cu mulţi covrigi în coadă, viața e simplă, vremea și felul cum trăiești sunt un ideal, nu? Nu zic că stilul de viaţa e mai rău ca în România, pentru că mulţi dintre noi facem sacrificii să fie mai bun, însă nimeni nu ia în calcul toate cheltuielile de supravieţuire pe care le ai în UK în comparaţie de costurile de supravieţuire pe care le ai în ţara ta natală, mai ales dacă ai deja casa ta. Pare totul uşor şi se vede de la distanţă ca şi cum te umpli peste noapte de bani. Dar salariul pe care îl câştigi, ca să reuşeşti să faci totuşi ceva, dacă faci, trebuie să renunţi la privilegiile şi confortul tău. Pe care uneori acasă le ai deja. Asta fără niciun beneficiu de la stat!

Minus: Chiria şi confortul minim te costă dublu în 2023
Dacă nu ştiai trebuie să-ţi spun că mai mult de jumătate din banii tăi se vor duce pe plata chiriei, a utilităţilor, asigurare maşină, combustibil, council tax. Neavând de multe ori posibilitatea să închiriezi o casă fără minim 1200 de lire, 2 dormitoare, vei alege să locuieşti în share house. Iar asta îţi ia aproximativ -600 lire luna pentru o cameră cât o cutie de chibrituri, dar tu eşti fericit că na… asta e viaţa în UK. Ce mai contează că în România erai pe minus 600 lire, dar aveai o camera decentă totuşi, nu? Majoritatea caselor vin la pachet cu şobolani, vecini gălăgioşi şi mult haos. Însă dacă eşti singur cuc, fără familie, soră, purcel, frate, nu ai altă soluţie decât să stai în share, căci ai venit să faci un ban cinstit, nu să le dai la ăştia banii pe o cameră, în care oricum nu stai, că îţi petreci majoritatea timpului la muncă.

Minus: Experienţa în domeniu, calificari şi diplome, nu interesează pe nimeni!
Alegem să locuim în altă ţară pentru bani. Îmi aduc aminte de mine şi asta pentru că făcând de când mă ştiu SEO, visam că în ţara asta voi avea mai multe oportunităţi faţă de România care mi-a oferit muult, dar n-am ştiut să fiu recunoscătoare pentru ce aveam, din păcate. Şi visaaaam. Hello fetiţă?!!! M-am trezit în momentul când după interviuri, ei voiau să-mi ofere mai mult cu puţin decât minimul pe economie. Iar asta bazat în urma experienţei, a diplomelor, a cursurilor, a studiilor de caz pe care le ai în domeniu, dar ele nu contează. Căci întotdeauna vor fi alţii care vor accepta să facă jobul în locul tău, deci clar eşti în competiţie mereu să accepţi scorurile mici care ţi se oferă. Dar nu şi eu! Să revin la subiect, aici nu contează cine ai fost în ţară, ce ştii să faci, joburile din industrie sunt mereu aceleaşi. Depozite, fabrici, hoteluri, restaurante şi bineînţeles cleaneri., egal ce studii superioare ai, nu interesează pe nimeni. Şi dacă nu eşti apreciat pentru ceea ce te-ai chinuit şi muncit să devii, de ce să rămâi?
Minus: Mâncarea, legumele şi carnea nu au niciun gust
Mă întrebam pe mine mereu de ce întotdeauna când merg în ţară, vin mai grasă cu 3-4 kg înapoi? Căci gătesc zilnic şi aici. Însă m-am obişnuit cu mâncarea lor fără gust, crezând că am eu o problemă de gust… Însă nu sunt singura care are aceeaşi părere, pentru că odată ce ajung în ţară, gustul alimentelor este sesizabil uşor că e diferit. Vrei ca mâncarea să aibă gust ca acasă? Păi îţi plăteşti cumpărăturile 2x mai mult la magazinele româneşti, asta ca o arongaţă la faptul că eşti român. Că până la urmă toată viaţa mea o să fiu focusată ca mâncarea să aibă gust… Dar ăsta este şi unul dintre motivele pentru care nu iubesc restaurantele în UK. Căci în afara de burgeri, chips, fish and chips şi nuggets, nu au nimic bun de mâncat dacă vrei să mănânci afară. Sau te duci la români şi sper să nu pleci cu nicio enterocolită.

Citeşte şi ce nu spune nimeni despre salariul din UK după ce scazi cheltuielile
Minus sau plus: Cât se câştigă minim în UK în anul 2023
Am prins anii când salariul minim pe economie era undeva la 8.88, 40x pe săptămâna, costuri la NINO mai mici şi totuşi îţi ajungeau banii. Nu ştiu cum facem acum, căci minimul pe economie este undeva la 10.42, însă chiriile au devenit duble, facturile la electricitate şi gaz sunt triple comparativ cu 2020 şi preţul la mâncare dublu. Şi faceţi un calcul simplu vă rog pentru orice român obişnuit care vine şi îşi iroseşte viaţa în depozit, pe minimul ăla pe economie, că din 40 de ore pe săptămână, îi sunt plătite doar 37.5, da? Deci 37.5 x 4 ( asta dacă este full time) căci dacă este angajat pe agenţie cu zero ore pe contract, nu îi cheamă mereu full shift la muncă. 37.5 x 4 egal 150 ore lucrate x 10.42 egal 1563 lire brut. 1563 – 20% taxele la stat, minus pensia opţională. Oare cât dă? 1250 lire lunar.
Deci cred că cel mai puţin un cuplu poate câştiga aproximativ 2500 lire împreună pe lună bani lejer în 2023, lucrând ca muncitor în depozit, menajeră, spălător de vase. Pentru cei norocoşi totuşi se găsesc salarii mai bune, dar noi vorbim de un salariu minim, pe care drăgălaşii cetăţeni ai ţării refuză să muncească, dar mulţi dintre noi acceptă de dragul de a pune ceva pe masă. Însă sunt şi joburi în care poţi aduce acasă peste 3k. Dar asta înseamnă ori să fii şofer pe tir, ori să faci delivery, ori să fii suficient de smart să-ţi creezi o cale pentru tine.

Cum trăieşte un cuplu în UK cu 2500 lire lunar
Dacă eşti ghinionist ca mine şi trăieşti în apropiere de Londra, îţi repet că o casă cu 2 camere fără utilităţi, te costă aproximativ 1100-1200 lire. În Londra te costă mai mult. Însă dacă eşti deştept, îţi iei un share house, iar asta te ajută să nu scoţi din buzunar mai mult de 6-700 lire lunar doar pentru cazare cu utilităţi incluse, dar haide totuşi să facem o listă de cheltuieli aşa cum trăiesc frumoşii noştri români, o parte din ei, fericiţi din salariul minim pe economie, pe care nu-l au, că oricum îl cheltuie tot aici. Sunt şi joburi unde poţi lua 35k pe an, dar fă un calcul şi scade taxele, cheltuielile, timp liber 0 total, si practic traieşti doar ca să munceşti, nu munceşti ca să traieşti… Calcul simplu unde vorbim de salariu minim, fără salarii mari care dau bine doar pe hârtie:
2500 de lire –
- Chirie: 1200 lire fără utilităţi
- Combustibil: 200-300 lire
- Facturi ( Curent, gaz, apă, internet, netflix şi council tax) – 500 lire.
Deci îţi mai rămân practic 500 lire pe care o să-i foloseşti cumpărând mâncare. Iar ca să reuşeşti să ai mai mult în buzunar la sfârşitul lunii, nu ai decât să faci compromisuri, căci altă şansă nu o să ai. Compromisul de a găsi un job bun, mai bine plătit, dar cu mai multe ore muncite. Şi la ce ajută salariile de 3k pe lună, dacă cheltuielile sunt mai mult decât dublu faţă de cum era înainte? Bine că nu doar în ţara asta eşte aşa, este peste tot!!
Cum rezistau mulţi dintre noi înainte de 2023?
Am întâlnit prea mulţi care ori munceau foarte mult, ori nu munceau deloc, ca să mă întreb acelaşi lucru. Măi dragilor, câţiva dintre români, au preluat modelul englezilor. Suntem muncitori, mai muncitori decât multe naţii prin comparaţie, dar mai şmecheri ca ei totodată. Cum rezistau mulţi dintre români înainte de 2023? Păi hai să vedem… cine lua tax credit de la stat? Cine accesa toate beneficiile posibile de la stat? Păi toţi cei care nu reuşeau să se descurce din banii ăştia, salariul ăla pe care îl aveam! Că românii, că alte naţii, problema în 2023 este că ele nu se mai dau. Nu atât de uşor cum se dădeau înainte. Iar dacă statul ăsta englez îţi dă ceva, o să aibă grijă să îţi ia la timpul potrivit înapoi ce ţi-a dat. Şi nu mă refer aici la un maternity pay sau un universal credit după ce ai muncit de ţi-a ieşit ochii pe la ăştia pe aici. Ci mă refer la cei care nu s-au obosit prea mult, dar au beneficiat de ele prin tot felul de metode mai negre.
Dar din păcate nimic din ce mergea înainte acum nu mai funcţionează. Iar asta se întâmplă din cauza inflaţiei pe care o trăim cu toţii. Faptul că ai muncit, statul ăsta trebuie să te ajute cu cheltuielile atunci când nu mai faci faţă, că ai plătit nişte taxe totuşi, însă pentru că mulţi au făcut ce nu trebuiau să facă, orice aplicaţie devine suspectă şi au nevoie de zeci de motive dacă eşti şomer, bolnav sau efectiv ai job, dar banii nu acoperă cheltuielile. Şi ce ziceam de costul inflaţiei? Păi de unde provin toţii banii ăia de ajutoare?
Minus: Sistemul de sănătate din UK este egal cu 0
Îmi aduc aminte ca şi cum a fost ieri, făcusem o criză de fiere urâtă după ce prăjisem puţină carne de porc şi vorbim despre 2019, unde de atunci trebuia să-mi dau seama că tot sistemul e de cacao… I-am sunat să vină să-mi facă ce o vrea că eu nu mai pot, nu eram capabilă nici în picioare să mai stau şi mi s-a spus că nu au în urmatoarele 30 de minute nicio ambulanţă. Şi dacă mă simt în continuare rău după 30 de minute, să îi sun din nou.
Cred că nimeni nu realizează că am sunat de disperare că nu-mi trecea cu nimic, dar mulţam D-lui că după 15 minute eram ok, căci luasem deja 4 pastile de Colebil şi NoSpa, ca să mă asigur că dacă ei nu vin, măcar nu mor eu până în următoarele zile când de altfel am şi plecat în ţară să mă operez. Cred că a fost singura mea dată când am apelat la ei pentru ceva ce mă durea, ce nu mă lăsa să respir, şi mă gândesc aşa… Pentru ce plătesc taxe în ţara asta dacă atunci când sun nu au nicio ambulanţă pentru mine? Ştiu de ce, plătesc şi am plătit pentru cât de mult au salvat lumea în perioada UK, pentru vaccinul ăla minune făcut la Oxford… Sunt atâtea poveşti rele despre paracetamol şi sistemul lor de sănătate prost că ăsta ar trebui să fie unul dintre motivele pe care le vor invoca majoritatea.

În rest să ferească Dumnezeu, o fi buni la naşteri că e normal să fie, sunt buni la urgenţe rapide, dar nu sunt buni dacă îi suni, le spui că poţi respira că doar eşti vie… Atunci nu se deranjează nimeni. Oarecum le place drama. Orice investigaţie medicală costă timp. De asta prefer România. Dacă ai vreo carie, te costă cam 200 lire să o repari. Şi nu eşti sigur că cine ţi-o repară chiar ştie ce are de făcut. Poveştile sunt împărţite, sper din tot sufletul să nu mă lovesc de sistemul lor, căci la câte poveşti proaste am auzit, le-a bătut pe alea câteva bune pe care le ştiam tot de la alţii. Însă trăiască Marea Britanie!
Plus: Fără prea multă birocraţie
Aici e ţara în care multe dintre chestii se rezolvă la telefon sau printr-un simplu document. Până şi când cumperi o maşină. Nu ai nevoie de nimic altceva decât de bani să o plăteşti, talonul şi Doamne Ajută. Nu tu drumuri, nu tu fiscale, nu tu taxe aiurea. Ceea ce este un plus. Ai o problemă la council? Îi suni şi se rezolvă telefonic. Ai o problemă la taxe? Încerci să suni, aştepţi 3 ore la rând, dar se rezolvă. Vrei o programare la GP ca să primeşti paracetamol? Fă programare, aştepţi 3 luni, dar se rezolvă.
Minus: Ai parte de 2 anotimpuri? Anglia nu are cum să-ţi ofere mai mult.
Dacă te visezi în maieu, eu zic să nu mai visezi. În ţara asta eşti un norocos dacă ai o lună de soare continuu fără să fie 44 de grade şi să crăpi ca un rac de căldură. În marea majoritate a timpului norii sunt gri, plouă aproape săptămânal vara şi experimentezi schimbări de temperatură bruşte. De exemplu în iulie 2023 sunt afară 10 grade. În România săraci aşa, dar au totuşi 4 anotimpuri de care să te bucuri la maxim. Eu de ce anume să mă bucur, că din Septembrie până în Mai îmi merge centrala termică continuu? Mulţi români pleacă şi din cauza vremii. Nu toţi reuşesc să se adapteze la ambientul şi vremea neprietenoasă a acestei ţări, din păcate.

Plus: Nu-ţi permiţi în România stilul de viaţă din UK
Strictul necesar dacă îţi place munca, ţi-l vei permite oriunde. Că viaţa din UK oferă stabilitate, se întâmplă asta doar dacă ai un job stabil. Că e o viaţă mai lipsită de stres pentru cele uzuale sunt de acord. Că nu interesează pe nimeni cine eşti, ce faci şi că poţi să devii ce vrei tu, sunt şi cu asta de acord. Dar blocat să câştigi mereu un salariu pe care ţi l-ai propus, uiţi de fapt să mai ai viaţă, prieteni şi familie. Dar trăiască UK, ai job, ai tot ce ai nevoie se pare… sau să recunoaştem că mulţi dintre cei veniţi aici, am reuşit mai uşor decât dacă am fi fost în România. Dar asta nu înseamnă că România nu e bună. Nu e bună pentru cei care nu au nicio meserie, niciun hobby, niciun ceva acolo de care să se apuce să tragă ca să trăiască. Iar restul care avem suntem prea comozi să plecăm, alegând calea sigură de altfel. Căci uit să precizez dar în UK încă avem civilizaţie, în comparaţie cu România unde înjurăturile sunt mai dese, scuipaţii sunt mai deşi şi cultura pe care o promovăm…. trebuie să ai grijă în ce anturaj alegi să rămâi. În UK anturaj lipsă, nu ai timp de aşa ceva.
Minus: Mulţi părăsesc Anglia pentru că joburile au devenit dificil de găsit
Eu dacă m-aş plânge de ceva personal, m-aş putea plânge doar de sistemul de imigrare şi cât de prost a fost conceput, de rasism, de sistemul de sănătate, de vreme, dar nu aş putea să mă plâng niciodată de viaţa lipsită de culoare căci atunci când am venit în UK ştiam că va fi doar rutină, monotonie şi pentru cineva care îşi iubeşte ţara maxim, probabil în momentul când nu aş mai simţi că aparţin acestui loc, cu tot cu loc de muncă,. aş pleca irevocabil. Tocmai azi am aflat că în Leicester majoritatea agenţiilor de recrutare nu mai angajează că nu au joburi disponibile. Nu e oare ciudat cum în 2018 nu puteai să stai la un job o perioadă lungă de timp, că mereu găseai un alt job mai bun, iar acum unde să te duci şi să faci aceeaşi bani pe care îi faceai şi atunci? Că se pare că n-ai unde.

De ce nu plec încă?
Am şi eu momente când vin din vacanţă şi ăsta este primul gând. Dar ştiu că dacă aici a devenit rău, în România ca şi mediu e şi mai rău. Şi e rău când nu mai ştii cum merg lucrurile, cel puţin aici încă ştiu că de bine, de rău, de fapt, cu toate orele de muncă pe care le am, cu tot timpul meu epuizat doar trăind să-mi ofer stabilitate şi un trai decent, am ajuns la concluzia că pe cât de mult muncesc aici, tot la fel munceam şi în România. UK:12 ORE VS RO: 15-18 ORE. Diferenţa o făcea că era ţara mea. Mă simţeam bine. Era şi este mediul meu. Însă va veni şi timpul ăla, iar atunci când va fi, nu o să plec pentru că nu mai funcţionează aici cum a funcţionat înainte, căci de acum a devenit totul varză…. Ci am să plec căci vreau să îmbătrânesc frumos, într-o căsuţă modestă, fără să plătesc mortgage de 400k de lire pe o casă cu 2 camere şi pereţi din carton. 🙂
Căci e normal, pământul te cheamă cand îţi vine timpul, el singur acasă.
Am vrut sa plec în UK, apoi am visat la un loc provincial din sudul Franței, dar n-am plecat din România și ușor, ușor încep să nu mai regret că am rămas acasă. Nici traiul din UK, nici cel din Franța nu au evoluat în bine, pe când cel din România s-a îmbunătățit …